laborator cu mai multe registre naționale folosind numere de identificare personală suedeze. Acest lucru a permis urmărirea precisă a bolilor și deceselor. Analiza a folosit statistici descriptive, regresie logistică și analiză cluster.
Aceste metode au permis compararea distribuțiilor, estimarea probabilităților și determinarea dacă centenarii au prezentat profiluri biologice distincte. Autorii subliniază că „jumătate dintre participanți au fost urmăriți timp de mai mult de 10 ani”, sugerând posibilitatea unor tendințe semnificative. De asemenea, și-au ajustat modelele pe baza Indicelui de Comorbiditate Charlson, care sintetizează afecțiunile grave din dosarele spitalicești. Această ajustare
