Cu două zile înainte de nuntă, stăteam desculță în bucătăria de catering a unei frumoase proprietăți din Carolina de Nord, încă purtând rochia albă de la cina de repetiție, și l-am auzit pe bărbatul cu care trebuia să mă căsătoresc explicând de ce m-a ales.

Ryan stătea pe terasă cu Eric și doi cavaleri de onoare.

Văzându-mă, și-a întins brațele.

“Iată-mi mireasa fugară.”

Gluma suna diferit acum.

L-am lăsat să mă îmbrățișeze.

“Ai dormit bine?” a întrebat el.

“În cele din urmă.”

Mi-a studiat expresia.

“Arăți diferit.”

“Chiar?”

“Serios.”

“Mâine mă mărit.”

Asta l-a mulțumit.

Ryan a confundat mereu seriozitatea mea cu devotamentul.

M-a sărutat pe obraz și s-a întors la prietenii lui.

Am urcat sus.

Laptopul lui stătea deschis pe biroul din apartamentul său.

Nu am căutat-o.

O lăsase acolo în timp ce își